Laptop sau Calculator?

    Ce sa cumperi : desktop PC sau laptop?

    In ultimii zece ani, tendintele au aratat preferinta cumparatorilor pentru laptop-uri in detrimentul calculatoarelor clasice. Spre exemplu, doar in 2018 s-au vandut peste 162 milioane de laptop-uri, fata de 94 milioane de desktop-uri. Insa, preferinta cumparatorilor nu elimina de pe piata desktop-urile, acestea ramanand alegerea perfecta pentru cel putin o treime din clienti.

    Beneficiile si neajunsurile laptop-urilor

    1.Mobilitatea

    In mod evident, dimensiunea laptop-ului este considerabil redusa fata de un desktop, la fel si greutatea. Majoritatea isi bazeaza decizia pe acest considerent deoarece stilul de viata presupune mobilitate. Daca spre exemplu te deplasezi frecvent cu calculatorul, alegerea unui laptop in loc de desktop reprezinta alegerea ideala. Indiferent daca vrei sa vizionezi filme porno cu romance sau clipuri cu futaiuri anal, ambele decizii sunt ok ­čÖé Ce se intampla insa este ca ajungi sa tii un laptop pe un suport fara sa-l muti decat foarte rar. De aceea, in ceea ce priveste portabilitatea in cadrul locuintei, o tableta ar fi poate mai utila.

    2. Accesoriile incomode

    Comasarea componentelor tehnice dintr-un calculator necesita si compromisuri. Spre exemplu, la un laptop partile componente sunt fixe si nu pot fi personalizate decat prin adaugarea unor periferice suplimentare. In cazul unui laptop ecranul, monitorul, tastatura, boxele sau alte porturi pot fi imbunatatite adaugand componente externe. Dezavantajul e ca aceste componente necesita cabluri sau alte periferice care ingreuneaza portabilitatea si fac utilizarea laptop-ului ceva mai incomoda. Un alt dezavantaj il reprezinta si aspectul financiar, un laptop fiind de regula mai scump decat un desktop cu aceleasi caracteristici.

    3. Placa video

    In procesul de compactare a componenetelor necesare functionarii unui calculator, anumite piese sunt configurate in vederea eficientizarii spatiului, in detrimentul capabilitatii tehnice. Spre exemplu, in cazul unui laptop, placa video este integrata in procesor sau chiar in placa de baza. De aceea pe partea de grafica rezultatele nu sunt foarte satisfacatoare, cu toate astea poti urmari filme porno la claritate chiar si in 4K. Cei care doresc sa beneficieze de portabilitate sunt nevoiti sa se multumeasca cu un sistem care va rula mai greu aplicatii sau jocuri solicitante din punct de vedere grafic. O solutie ar fi optarea pentru laptop-uri cu placa video dedicata, dar acest aspect presupune investitii suplimentare. Pentru astfel de nevoi un desktop reprezinta o optiune mai avantajoasa din punct de vedere financiar.

    4. Upgrade-uri putine

    Dupa cum am precizat mai sus, compactarea vine la pachet cu compromisuri. Acest lucru este valabil si pentru ugrade-uri de sistem. Laptop-urile sunt din pacate inflexibile la acest capitol. Dezavantajele nu vin neaparat pe partea de memorie, deorece poti adauga un slot suplimentar sau chiar o unitate de stocare mai eficienta. Dificultatea vine din gasirea unui hard/SSD suplimentar compatibil cu sistemul laptop-ului sau mentinerea unitatii optice odata upgrade-ul realizat. In mod clar, desktop-urile nu intampina la fel de multe impedimente in calea upgrade-urilor de orice fel.

     5. Consum redus

    In ceea ce priveste consumul de energie, un laptop este de regula mai putin consumator decat un desktop. Comasarea componentelor desi ingradeste competenta si flexibilitatea, reduce considerabil consumul de energie si permite operarea sistemului si in cazul unei pane de curent prin existenta bateriei reincarcabile. Tot gratie bateriei, sistemul poate fi operat si in timpul deplasarilor nefiind restrictionat de lipsa unei prize pe durata a ore intregi (in functie de eficienta bateriei).

    Beneficiile si neajunsurile desktop-urilor

    1.Pre╚Ťul accesibil

    Un criteriu important in decizia consumatorilor este cel financiar. De aceea, multi aleg sa achizitioneze un desktop, in detrimentul unui laptop, fiind ghidati de caracteristicile tehnice mai accesibile in forma necomasata.

    2. Aspectul bulky

    Pe langa criteriul financiar, ceea ce dicteaza tedintele este si aspectul estetic. Desktop-urile ocupand foarte mult spatiu, nu sunt foarte atragatoare si nu surprind prin design. Nu toti cumparatorii studiaza indeaproape caracteristicile tehnice pentru a intelege exact performanta unui device si se lasa ghidati de aspectul extern si de noutatea produsului. Insa, la o cautare aprofundata poti gasi si desktop-uri atragatoare, gratie investitiei producatorilor care au inteles nevoile cumparatorilor si au incercat sa se adapteze inovand si pe partea de design.

    3. Configuratie personalizata

    De regula, cei care aleg un desktop o fac din considerente tehnice, deoarece au libertatea sa-si construiasca chiar de la zero propria configuratie. Acesta este cel mai mare beneficiu al unui desktop, nefiind blocat de spatiul restrans sau incompatibilitatea unor upgrade-uri. Sunt si produse definite pe piata, gama disponibila fiind destul de variata. Exista si componente individuale destul de ofertante, moderne si actualizate. Asadar, poti alege un desktop performant de la un producator de renume si sa o actualizezi dupa bunul plac pentru a obtine eficienta si performanta dorita.

    Indiferent de alegerea facuta, trebuie sa fii constient insa ca devide-ul ales te va servi un numar de ani limitat, in functie de caracteristicile tehnice, brandul ales, etc.. Trebuie sa ai in vedere si aspectele care tin de user, cum ar fi intretinerea perioadica si uzura, care influenteaza trainicia oricarui device.

    Cat de imens e internetul?

    Cât de imens este internetul in realitate

    Web-ul este un spatiu aproape nelimitat si supra-populat. Conform Real Time Statistics Project, in fiecare milisecunda circula in jur de 6 tweet-uri, 40 email-uri si se fac peste 40 de cautari pe Google. Acestea sunt doar cateva exemple din universul Internetului. In 2015 numarul paginilor web a depasit 1 miliard. Numarul acestora este fluctuant dar intr-o continua crestere. Desi zilnic pagini de internet dispar, multe altele apar in loc si in final numarul acestora creste constant.

    Pe langa partea cunoscuta si vizibila a internetului, sunt si informatii neindexate de motoarele de cautare. Acestea se regasesc ascunse in partea de internet numita de useri ÔÇťDeep WebÔÇŁ. Partea paradoxala a ┬ź deep web-ului ┬╗ este faptul ca reprezinta un cumul de informatii inofensive dar si baze de date complexe si informatii care de regula se gasesc pe piata neagra sau utilizate de TOR (TOR este adesea utilizat de cei care doresc sa-si pastreze anonimatul dar si pentru activitati nu tocmai legale).

     Asadar, informatia oficiala si vizibila, combinata cu partea nevazuta a internetului ne confirma faptul ca dimensiunea internetului este practic inestimabila. Imaginati-va ca cele 1 miliard de site-uri web contin si mai multe pagini individuale, peste 5 miliarde de pagini online spre exemplu. Aceste statistici provin doar din partea vizibila la cautare, din ceea ce se numeste ┬ź surface web ┬╗, fara sa mai numaram si rezultatele din partea invizibila ┬ź deep web ┬╗.

    Daca ar fi insa sa incercam sa masuram totalitatea continutului de pe Internet, ar trebui sa analizam 3 caracteristici ale Internetului : stocarea, comunicarea si calcularea.

    Cercetatorii au studiat in 2014 capacitatea de stocare a internetului si au facut publice rezultatele lor in publicatia Supercomputing Frontiers and Innovations. Ei afirma ca internetul poate stoca aproximativ 1 milion de exabytes, echivalentul a 1 miliard de miliarde de bytes. Ca sa iti faci o idee, 1 byte are 8 bi╚Ťi si reprezinta un caracter dintr-un cuvant din acest text.

    Comunicarea presupune volumul de date transferat la un moment dat. Pentru a calcula acest volum este nevoie sa se masoare traficul efectiv. O masuratoare arata ca traficul mondial in 2016 este de 1.1 zettabytes pe an, un zettabyte reprezentand 1000 de exabytes. Compania Cisco estimeaza ca in 2019 aceasta masuratoare va depasi 2 zettabytes pe an. Cu alte cuvinte, un zettabyte echivaleaza cu 36.000 de ani de inregistrari video HD sau cu intregul catalog Netflix in mod streaming multiplicat de 3.000 de ori.

    O alta modalitate de masurare a capacitatii de comunicare a internetului presupune analizarea infrastucturii hardware. Cercetatorii notau in publicatia Science din 2011 faptul ca internetul are o capacitate de comunicare de 3 x 10^12 kilobits/sec, o m─âsur─â a l─â╚Ťimii de band─â.

    Descoperirea internetului a revolutionat lumea IT si a crescut substantial capacitatea de comunicare de la 2.2 exabytes comprima╚Ťi optim in anii 2000 la 65 exabytes in 2007 spre exemplu.

    In ceea ce priveste capacitatea de calcul, aceasta este strans legata de capacitatea de stocare si aproape ca se dubleaza in raport cu aceasta. Revista Science mentioneaza faptul ca la nivel mondial, la fiecare trei ani se dubleaza capacitatea de stocare existenta pe cand capacitatea de calcul se dubleaza de doua ori mai repede, deci la un an jumatate. In acest fel, daca ar fi sa conectam toate calculatoarele, s-ar realiza 6.4 x 1.018 calcule pe secund─â ÔÇô precum num─ârul de impulsuri nervose pe secund─â al creierului uman. Doar in 2016 ins─â, creierul uman a fost depasit de 8 ori de aceasta putere de calcul. Acest lucru nu inseamna ca 8 oameni echivaleaza cu capacitatea acelor calculatoare interconectate. Desi inteligenta artificiala a depasit capacitatile cognitive umane, acest lucru nu presupune faptul ca este capabila sa inlocuiasca inteligen╚Ťa general─â a oamenilor. Fiind din ce in ce mai accesibila, inteligen╚Ťa artificial─â este folosita la scara inalta atat pentru rezultate Google, reclame Facebook si chiar in 80% din tranzac╚Ťiile bursei de valori.

    In concluzie, internetul este un domeniu in continua dezvoltare cu margini in plina expansiune. La nivel de cifre, in 2016 s-au realizat cateva masuratori menite sa ne arate pluridimensionalitatea si imensitatea internetului. Asadar, s-a descoperit ca in fiecare minut se realizeaza in medie :

    – 702.000 autentific─âri pe Facebook ;

    – 350.000 de tweeturi trimise (de 3 ori mai mult decat in 2014) ;

    – vanzari de $204 pe Amazon ;

    – 1.400 de curse/minut prin Uber ;

    – 70.000 ore de con╚Ťinut Netflix┬á;

    – 150 de milioane de emailuri trimise ;

    – 528.000 fotografii partajate prin SnapChat ;

    – 51.000 de desc─ârc─âri din Apple Store ;

    – 120 profiluri noi create pe LinkedIn ;

    – 38.000 post─âri pe Instagram ;

    – 38.000 ore de muzic─â redate prin Spotify ;

    – 2.5 milioane c─âutari pe Google ;

    – 972.000 swipe-uri pe Tinder ;

    – 2.78 milioane de video-uri redate pe Youtube ;

    – 20.8 milioane de mesaje WhatsApp ;

    – 600 edit─âri de articole Wikipedia.

    Acestea sunt doar o parte din masuratori si sunt relevante pentru anul 2016, dar ne sugereaza deja cum va fi viitorul. Cum zilnic numarul utilizatorilor de internet creste si nevoia acestora de informatie e din ce in ce mai pronuntata, e de la sine inteles faptul ca statisticile pe urmatorii ani vor contine cifre multiplicate de zeci sau chiar sute de ori.

    Cel mai mare hacker e un roman

    A scapat de inchisoare dupa 3 luni, trecand de la hacking la cyberdefence

    Răzvan Cernăianu sau TinKode (preudonimul sau din online) este unul dintre cei mai cunoscuti hackeri romani deoarece a spart foarte multe site-uri notorii : Google, Pentagon, NASA, Marina Regala Britanica, s.a.. De aceea Razvan a fost dat in urmarire generala si arestat in 2012.

    Desi nu a folosit datele recuperate in scop malitios si a informat companiile de bresele din sistemul lor, cu scopul ca acestea sa fie reparate, actiunile sale au fost considerate drept amenintari. TinKode a fost acuzat de aceste companii de infractiune si a fost actionat in justitie. Intentia lui pozitiva a fost pedepsita cu 2 ani cu suspendare sub observatie si o amenda in jur de 93.000 euro, conform declaratiilor hacker-ului de pe blogul sau personal.

    In total, TinKode a stat 3 luni in inchisoare, timp in care a experimentat neplacerea privarii de libertate si lipsa beneficiilor, fiind nevoit sa imparta o celula cu alti sase detinuti. Pentru el aceasta perioada ÔÇ×a fost o experien┼ú─â maturizant─âÔÇť, insa nu i-a taiat elanul de a continua sa desfasoare aceasta activitate. Dar, in mod clar, experienta negativa l-a convins ca trebuie sa schimbe metoda si cadrul.

    Asadar, R─âzvan Cern─âianu a trebuit sa gaseasca o modalitate legala prin care sa continue sa desfasoare activitatea preferata : detectarea vulnerabilitatilor din sistemele informatice. Asa ca, de cum a iesit din inchisoare, a creat compania Cyber Smart Defence, alaturi de M─âd─âlin Dumitru, un amic tot din mediul IT. In acest mod, hackerul TinKode a devenit CTO-ul R─âzvan Cern─âianu, un expert in detectarea problematicilor unei infrastructuri IT.

    Autodidact, Razvan a inceput sa studieze intens de la varsta de 13 ani, fiind motivat sa-si recastige drepturile de administrator de pe un forum. Initial fusese eliminat de pe forum din cauza unei pauze de 3 luni dar ulterior, dupa ce a recuperat si avansat cu invatatul, el a fost cel care i-a indepartat pe ceilalti administratori gratie competentelor sale recent dobandite.

    De atunci a tot continuat cu invatatul, patrunzand virtual si in lumea hacking-ului. Ca orice anturaj, si hacking-ul necesita sprijin din partea comunitatii si acest sprijin trebuia castigat. Rzavan a reusit prin cunostintele sale sa ajunga in medii in care se tranzactionau virusi si alte programe sau se dezbateau diverse hack-uri.

    Razvan are in palmares multe site-uri sparte, dar de departe cel care se face remarcat este cel al Marinei Regale Britanice. Poate pentru utilizatorii de rand acest nume nu spune nimic, dar lui Razvan i-a atras atentia tocmai pentru ca aceastia s-au laudat cu impenetrabilitatea site-ului lor.  Tentatia a fost si mai mare cand acestia au declarat suma fabuloasa investita in sistemul lor de defense : 500 de milioane de lire sterline. Faptul ca au afirmat ca ┬ź sunt preg─âti┼úi pentru atacuri din partea altor ┼ú─âriÔÇť, nu a reprezentat decat o provocare lansata pentru Razvan de a testa veridicitatea acelor afirmatii. Plus ca era curios sa afle cat de bazat este sistemul britanicilor. Nu a durat decat o saptamana sa le transforme accesul din privat in public. Razvan a fost surprins de rezultatul rapid si multumit de faptul ca britanicii si-au dat seama ca radacina problemei a fost tocmai declaratia lor  laudaroasa.

    Pentru Rzvan, dar si pentru alti hackeri, aceasta activitate iti permite sa te detasezi de reguli, ajungand sa le controlezi sau sa nu mai fii controlat de ele. Aceasta este magia care-i atrage pe multi, puterea si controlul pe care ti-l da informatia folosita tintit. Razvan este de parere ca in lumea actuala esti expus si la cybercrime, deoarece online-ul reprezinta o a doua prezenta sociala, deci mai bine inveti cum sa traiesti cu aceste riscuri si cum sa le previi.

    La fel cum laudarosenia ┬ź le-a venit de hac ┬╗ britanicilor, la fel ┬ź i-a venit de hac ┬╗ si lui Razvan, si altora care practica activitati iesite din sfera legalitatii. Asa se face ca a fost prins, din cauza ca s-a laudat la niste prieteni, care au povestit altor prieteni si la un moment dat informatia a ajuns si la un politist, care ulterior i-a aflat numele lui Razvan si a facut denuntul. Desi si-a acoperit cu grija pasii, nelasand nicio urma pe site-urile sparte, pana la urma a fost prins si ┬ź obligat ┬╗ sa intre in legalitate. Astfel am aflat si noi povestea lui si el si-a imbunatatit viata, facand dintr-o pasiune ilicita, o meserie cinstita. Acum Razvan face audit de securitate si teste de infrastructura IT, insa considera ca tocmai experienta lui de hacker il ajuta sa desconspire azi viitori hackeri. De aceea Razvan apreciaza si perioada mai putin legala din carierea sa profesionala, deoarece atunci a acumulat experienta necesara pentru atingerea nivelului de expertiza detinut in prezent.